Iti intind mana plina de speranta catre tine,
Ia-o, te rog, si in mana ta strange-o bine,
Nu vreau ca iubirea mea sa te mai doara,
Vreau sa-mi zambesti ca odinioara ...
As vrea sa nu te mai ascunzi in colturi intunecate,
Vino langa mine,gurita, sa te port departe, departe ...
Vino in lumina iubirii mele din strafund,
Nu ma lasa in tacere si bezna sa ma afund...
Hai sa pasim impreuna in aceeasi speranta,
Sa trecem peste acesta clipa grea din viata,

Hai sa ne facem din nou iubirea luminata ...
Stiu ca te doare, ca si pe mine ma doare,
Si acest dor imens de tine, in mine roade,
Si am rani adanci, caci te-am lasat singur,
Cand am plecat, si cerul era trist si sur ...
Dar chiar si cu aceasta imensa durere,
Vreau sa vorbim, sa nu se lase tacere!
Vreau sa razbim, vreau sa iesim la lumina,
Si doar iubirea dulce intre noi sa vina!
Nu mai fii trist, taticul meu!
Caci eu te iubesc mereu si mereu ...
De asta, vreau sa-ti umplu sufletul cu speranta,
Si de maine sa incepem o noua viata!
Vreau sa-mi promiti ca vei stinge durerea,
Ca nu te vei lasa invins de ea,
Si vei lupta alaturi de mine, pentru a noastra iubire,
Si ca in curand, foarte curand, sa plutim in fericire!
Te rog, gurita!