Cum se naste iubirea ...

ceru-i negru involburat ... luna palida isi asterne lacrimile pe negura intunecata si stele mici se nasc dintr-o lacrima de durere ... e liniste apasatoare si soaptele suspina, iar valurile marii se joaca in surdina cu nisipul inca fierbinte de la soarele ce a ars intreaga insufletire ... si din dragoste nebuna, isi smulge cea mai iubita stea si o arunca in spuma marii ...

copila gingasa se naste in largul marii, din lumina de stea ... par blond, auriu, ochi de culoarea cerului albastru de vara, forme mici rotunde contureaza trupul ei de mica stea ... iar zambetul ce si-l schiteaza pe chip aminteste de razele dulci de soare ... aceasta mica copila isi unduieste trupul precum o salcie ...

are trupul gol, iar sub picioare se striveste firicele de nisip incins ... din glasul ei se aude soptit o melodie, e un cantec simplu, din acorduri line de vioara, de pian ... si merge incet, respirand adanc aerul de pe pamant ... cand in ceafa ei, simte o respiratie ... si un miros cunosc ... si aceeasi voce ce candva ii face colturile de stea sa palpaie la acest Luceafar bland, un vechi poet ce ii impartasea versuri pe aripi de vant ... si acum simte la fel, poate chiar si mai profund decat atunci ...

simtea un gol in stomac, genunchii i se inmuiara asa de tare incat crezu ca va cadea din nou ... iar candva vru sa vorbeasca, glasul ei avea un tremur de emotie si ...atunci el se apropie de ea, cu fata la spatele ei firav, ii saruta umerii atat de goi, ii sopti la ureche aceleasi randuri, incet, cu vocea lui cristalina ...

si inima copilei o lua la goana, iar el o intoarse si o imbratisa tandru si se uita in ochii ei adanc ... sa o patrunda pana in lumina ei de stea ...sa o faca sa il simta atat de viu, atat de aproape de ea, atat de al ei ...

cuprinzand-o in bratele lui puternice, vroia sa ii simta vibratia trupului la imbratisarea lui, cum se topesc in intreaga lui fiinta ... ii saruta fruntea, tamplele, ochii... acei ochi in care rautatea lui s-a pierdut ... iar buzele ei inca tremurau la acea atingere intima a buzelor lui, inca timide, se lasau muscate de dorinta lui ce ii ardea in suflet ...

copila se lasa atinsa in acele locuri, si atunci obrajii ei se inrosira caci isi simtea iubitul atat de mult in ea ... el dorea sa ii cuprinda tot sufletul intr-o sarutare, intr-o simpla atingere a pieptului ce se lasa dezmiedat si incepuse sa fie intarat de la atatea dorinte ce strabateau corpul micut al copilei ...
poetul batran ii intinse trupul pe nisip si il desfacu precum se desface o floare cand e mangaiata de soare ... era el in toata ea, si ea in tot el, erau unul si acelasi ... un singur suflet ... o singura fiinta ... o unica iubire ...

se leganau amandoi in valsul iubirii, el tot mai mult in ea ... se lasau patrunsi de placerea iubirii lor ... pluteau in lumea lor copila si poetul batran ...