Copila e nervoasa! [pasiune nebuna] ...

... si copila e nervoasa, rupe, striga, tipa, se dezbraca ... de orice sentiment ... el, nedumerit, primeste toate in fatza ... ia copila in brate ... ea se zbate de nebuna, tipa, urla, striga ...
el, calm, o saruta incet, lin, fara sa-i zica nimic ... apoi pleaca deodata, lasand copila intr-un dulce suspin ... si cu glas stins, ea striga dupa el : ,,Stai, nu pleca ..." atunci el se intoarce, zambind gingas ridica copila ce se prabusise dupa plecarea lui ... guritza ei implora iertarea si in ochisorii ei albastrii se intrezarea doua bobite mici, cristaline ... el o ridica de jos, o strange tare in bratele-i puternice, incalzindu-i trupul gol de furie ... ii mangaie capul si ii sterge lacrimile dulci cu sarutul lui cald ... copila il imbratiseaza si i se agata de umeri, sarutandu-i buzele pe care mai devreme le-ar fi muscat de atata de furie incat i-ar fi dat sangele ... si totusi il musca de gat, pentru ca inca nu a uitat ca a facut-o sa se supere ...
el, calm, o lasa sa-si faca nebunia. 
ea, ii rupe bluza, nebuna toata, incercand sa-l simta tot numai al ei ... sa o simta ca EA e stapana inimii lui, ce ca o leoaica isi apara iubirea ... il lasa gol si i se ofera toata ca un boboc de floare ... ce se deschide sub raza blanda a soarelui ... il alinta, il dezmiarda cu soapte, saruturi dulci, cerandu-si iertare pentru nebunia din ea ... el o mangai incet, lasand-o sa-i simta goliciunea sa puternica, ce se rasfata sub atingerea ei si isi doreste sa ramana asa pentru totdeauna ...