E asa furtuna afara ... Si e atat de rece ... Bantui coridorul lung ... Nu e nimeni in casa ... E liniste de mormant ... Cancerul este tot mai avansat ... Imi mananca corpul ... Iau un pumn de pastile ... Am nevoie sa ma calmez ... Simt cum parul meu cade fir cu fir si eu ma deteriorez ca o mobila veche ... Intr-o buna zi, o sa fiu o moarta vie ... O fiinta fantomatica ce se incapataneaza sa traiasca ... Sufletul mi-este obosit de lupta cu ipocrizia, minciuna, critica, etichetarea ... Inima imi este seaca de orice sentiment bun ... In departare se aude un corb ce croncane furios, ii este foame ... La noapte, se aude o bufnita ce imi canta suparata despre viata ei toata ... Lupul urla la lumina lunii de plumb ... E sinistru noaptea ... E rece afara ... E intuneric ... E cancer ... E sange de la pisica care tocmai a fost omorata ... Ca ulii de noapte, se duc la ea pasari rapitoare si ii devoreaza sangele si carnea proaspata ... Pe aleea parcului, sunt frunze pe jos ... si nu departe e un om ce se simte in lumea lui de feerie, ce a tras pe nas substanta bucuriei ... Trec mai departe de el ... Si vad cum un cuplu de batranei se plimba de brat ... Dar dintr-odata, apare EA si amandoi cad la pamant unul in bratele celuilalt si eu stiu ca in curand imi va veni si mie randul ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
si inima ta spune o frantura de un gand frumos ...